Concluziile analizelor urbanistice
Cartierul Bună Ziua s-a dezvoltat în ultimi 15 ani de-al lungul arterei omonime pe un parcelar de tip agricol și din aproape în aproape a dus la o serie de disfuncții privind în special circulațiile realizate în special în sistem ”cul-de-sac” foarte lungi și fără conexiuni între ele.
Evoluția cartierului a fost determinată de structura funciară de tip agricol inițială. Fie că vorbim de sectoare cu locuire individuală sau colectivă mică cu loturi proprii, fie că vorbim de sectoare cu urbanism deschis, dezvoltarea se face în adâncime, perpendicular pe str. Bună Ziua, artera centrală care a stat la baza dezvoltării. Astfel au rezultat o serie de sectoare lungi, cu construcții înșirate în adâncime, fără puncte de reper, rezultând niște fundături lungi de aproximativ 300 de metri.
Principalele disfuncționalități:
- Dezvoltarea liniară, cu sectoare care nu comunică între ele
Funcțiunile sunt organizate linear, crescând astfel artificial traficul pe strada colectoare. Dotările de cartier sunt reduse ca număr și suprafață și grupate de-al lungul străzii Bună Ziua. Cu toate acestea, se remarcă în zona magazinului Lidl o grupare de funcțiuni mai importante, în această zonă existând premisa apariției unui centru de cartier.
Este necesar ca noile dezvoltări să prevadă spații dezvoltate în adâncime față de str. Bună Ziua, care să permită gruparea funcțiunilor și realizarea de spații în care viața urbană sa fie bazată pe proximitate și accesibilitate pietonală
- Densitatea relativ scăzută a populației
Din cauza densității de populație relativ scăzute, edificarea în continuare a cartierului este necesară, pentru asigurarea masei critice necesare funcționării activităților de suport ale zonei – comerț, servicii medicale și personale, sport, etc. Acest lucru este posibil și favorizat de faptul că zona este relativ bine acoperită cu funcțiuni publice de învățământ gimnazial și liceal– Liceul T. Popoviciu și școala C. Brâncuși – care conform datelor publice ale Ministerului Învățământului pot cu ușurință să primească un număr important de noi elevi.
- Lipsa spațiilor destinate altor funcțiuni pe lângă locuire
În dezvoltarea cartierului Bună Ziua nu a existat o strategie de dezvoltare, prin urmare lipsesc spațiile pentru loisir urban, comerț și servicii adaptate nevoilor actuale, atât ca dimensiuni, cât și ca proximitate.
- Lipsa unei relații între cetățeni cu spațiul public
Spațiul verde public lipsește în cartierul Bună Ziua. Dezvoltarea haotică a determinat apariția unei senzatii de aglomerare în cartier, deși densitatea generală este relativ scăzută. Aparenta aglomerare prezentă în presă și discuțiile cu cetățenii este data nu atât de ocuparea în sine cât de dimensionarea și organizarea spațiilor comune. Gradul slab de finisare si organizare a acestora este dat în principal de faptul că aceste spații sunt proprietate privată. Un demers pozitiv și de pionerat la nivel național a fost făcut de către autoritatea publică locală începând cu anul 2018, privind indentificarea unor zone ample pentru realizarea unui parc, în zona pârâului Borhanci, demers ce va trebui susținut și prin documentațiile de urbanism la inițiativă privată care să prevadă spații verzi care împreună vor putea alcătui un sistem verde la nivelul cartierului.
- Reglementarea urbanistică neadecvată zonei
Analizând indicele POT, constatăm că acestea sunt scăzute, media general a ansamblului cartierului fiind de 21%, cu 35% mai scăzută față de maximul reglementat pentru locuirea individuală la nivel de PUG. Această medie are rol lămuritor cu privire la percepția publică a densității și înghesuielii excesive – cartierul nu este supra construit, spațiul public este subdimensionat și cu alcătuiri neconforme.
Analizând indicele CUT, constatăm că în afară de trei sectoare, acesta este foarte scăzut, media cartierului fiind 0,72. Acest CUT general subunitar, ridică semne de întrebare privind utilizarea rațională a terenului, a infrastructurii edilitare și de eficiență a serviciilor publice.
- Lipsa creșelor
Populația estimată de copiii minori cu vârsta 1-3 ani este de 283, creșa aflată în execuție are doar 60 de locuri, rezultând un necesar neacoperit de 223 de copii.
Ce propune proiectul Green Square
Plan Urbanistic Zonal propus constituie un prim pas în regenerarea urbană a cartierului Bună Ziua prin mixajul funcțional, favorizarea proximității și reducerea nevoii de deplasare mecanizate.
- Aria reglementată prin proiectul Green Square, având dimensiuni ample de 1.9 h, și fiind poziționată in mijlocul cartierului, are valența de a devei un pol central și a rezolva o bună parte din disfuncțiile menționate
- Reglementarea terenului in două UTR-uri, respectiv un UTR M3_CBZ (ansamblu mixt, cu galerie comercială la demisol / parter / mezanin și locuire colectivă la etajele superioare si un parc public la str. Bună Ziua) și un UTR S_Is_CBZ dedicat realizării unei creșe.
Obiective de utilitate publica:
- Parc public amenajat cu locuri de odihna, piste de alergare, loc de joacă pentru copii și ochiuri de apă, în procent de 41% din suprafața propusă pentru trecerea în Domeniul Public
- Realizarea unei creșe, de 80 de locuri, care să preia mai bine de o treime din deficitul de locuri de la nivelul cartierului.
- Drumuri publice.
Impactul dezvoltării la nivelul cartierului
Planul urbanistic zonal aduce o seamă de propuneri privind regenerarea urbană a cartierului Bună Ziua, în ansamblul lui. Rezultatul implementării acestui PUZ va fi crearea unui pol la nivelul cartierului, susținut de spații publice cu o puternică componentă de loisir urban și de diversitate funcțională.
Acest pol va deveni un centru de cartier și va fi deosebit prin faptul că nu se va dezvolta pe adâncimea parcelei, ci se va deschide spre strada Bună Ziua pe un front generos de 135 m, cu un parc public. Intervențiile în zona de influență a PUZ-ului vizează întărirea componentei pietonale și velo a circulației, prin crearea unor zone dedicate și eliminarea unor puncte conflictuale d.p.d.v. al circulației.
Contribuția Primăriei la dezvoltarea cartierului Buna Ziua
Strada Buna Ziua a fost modernizata si extinsa, lucrările de amenajare finalizându-se in primăvara anului 2020.
”Bună Ziua, după cum știți, era o stradă cu două sensuri, fără trotuare, fără spațiu verde, cu stații de autobuz improvizate și cu o canalizare precară. Astăzi este una dintre cele mai moderne străzi, aș putea spune chiar bulevarde din orașul nostru. Avem 3 benzi, două de urcare și una de coborâre, piste de biciclete de 1,5 metri pe fiecare sens de mers, șase stații de transport în comun, câte 3 pe fiecare parte, inclusiv stații de transport în comun înierbate, cu toate utilitățile introduse în subteran, cu stații de încărcare pentru mașini electrice, cu sistem modern de colectare a apelor pluviale și tot ceea ce presupune practic confort într-un oraș european. Felicit echipa de la RADP, care și-a respectat angajamentul de a termina mai repede această stradă. Termenul inițial era luna iulie. Sperăm să se bucure clujenii de această stradă, inclusiv de cei 64 de arbori cu balot care au fost plantați și care dau aspectul unui cartier așa cum trebuie să fie Bună Ziua. La început, când s-a construit acest cartier, această stradă era doar un fel de centură de ocolire a Clujului, acum a devenit o stradă din interiorul Clujului extrem de importantă”, a precizat primarul Emil Boc.
Sursa: Primăria Cluj-Napoca